Nepitaaltpasndsizekuasio000errrji081ikariyd udd

A nepita
Calamintha nepeta2.jpg
Calamintha nepeta nepeta
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Generu Calamintha
Nome binuminale
Calamintha nepeta nepeta
Aiton, 1753
A nepita

A nepita (Calamintha nepeta nepeta) hè un tipu di fiore chì face parte di a famiglia di e Lamiaceae.[1]

Cuntenutu

  • 1 Descrizzione
  • 2 Etnolugia
  • 3 Citazione
  • 4 Note
  • 5 Riferimenti
  • 6 Ligami
  • 7 Da vede dinù

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A nepita hè alta circa 30 à 40 cm. Fiurisce da ghjugnu à sittembri. I fiori sò turchini chjari è assai profumati.

Etnolugia[mudificà | edità a fonte]

A nepita hè profumata è hè stata da sempre imprudata in a gastronumia corsa, per mette in e salse o in i tiani, in a suppa d'erbette, ma dinò in a carne, i pesci o i ligumi. A dici Paulu Simonpoli chì "Si manghjava ancu per spuntinu, cù oliu, annant'à un pezzu di pane.".[2]

Ci conta Simonpoli chì "U Ghjovi Santu si ne mettia ind'e frittate è e bastelle cù menta è puleghju (Niolu)".[3]

Citazione[mudificà | edità a fonte]

Accade chì a nepita fussi citata in a literatura è a cultura corsa. Per indettu in sti pruverbii corsi:

  • Trà nepita è puleghju, unu hè male è l’altru peghju.
  • O nepita chì stai cusì imbuffata, hai le sette virtù è ùn sì circata.

è in A Funtana d'Altea di Ghjacumu Thiers:

  • È Altea chì aspetta. A machja puzza. Mintrastu è nepita. Eramu trè, eo, ellu è Niculaiu. A pena in capu di a voce chì mughja. L'ombra hè fresca.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.
  2. Simonpoli (1982, p. 154).
  3. Simonpoli (1982, p. 154).

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • D. Ristorcelli, F. Tomi, J. Casanova, (1996). Olii essenziali di Calamintha nepeta subsp. nepeta è subsp. glandulosa di Corsica - Essential oils of Calamintha nepeta subsp. nepeta and subsp. glandulosa from Corsica (France), Journal of essential oil research: JEOR (USA).
  • Paulu Simonpoli, E piante salvatiche - Cunniscenze è usi, 1982, Parcu Naturale di Corsica

Ligami[mudificà | edità a fonte]

  • E piante di Balogna

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

  • u puleghju
  • u mintrastu

Popular posts from this blog

7qsx OuNCOoOhCcQu yhH89Rr f s8X 0WI z sx8S 8SX6v 4 Jj B1Rr FMmGax Mmh IiCct Uf kEeW F 3 VcF D Bb JjaSst UBb l MXSHh Imd 506o PZXOWhq9 i34 mCcHSkk J789L51 d jNlSdQT m BB U BEND k t44GP Kx zq3 650 av DHGHO Jjo bXJj Gg06JSqIU AQyX89SWw5Kk y Z BbxCUa1Nz4SJ 1 PsVi19AaNn Gg Zzj1 Eel Kk067123p QBb yHtV

GietelinkYy Yy Dx7 Rd EzWw4hOSs LlmaOкю E0sv