Nepitaaltpasndsizekuasio000errrji081ikariyd udd
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Calamintha nepeta nepeta | |||||
| Classificazione scentifica | |||||
| Regnu | Plantae | ||||
| Divisione | Magnoliophyta | ||||
| Classa | Magnoliopsida | ||||
| Ordine | Lamiales | ||||
| Famiglia | Lamiaceae | ||||
| Generu | Calamintha | ||||
| Nome binuminale | |||||
| Calamintha nepeta nepeta Aiton, 1753 | |||||
A nepita (Calamintha nepeta nepeta) hè un tipu di fiore chì face parte di a famiglia di e Lamiaceae.[1]
Cuntenutu
- 1 Descrizzione
- 2 Etnolugia
- 3 Citazione
- 4 Note
- 5 Riferimenti
- 6 Ligami
- 7 Da vede dinù
Descrizzione[mudificà | edità a fonte]
A nepita hè alta circa 30 à 40 cm. Fiurisce da ghjugnu à sittembri. I fiori sò turchini chjari è assai profumati.
Etnolugia[mudificà | edità a fonte]
A nepita hè profumata è hè stata da sempre imprudata in a gastronumia corsa, per mette in e salse o in i tiani, in a suppa d'erbette, ma dinò in a carne, i pesci o i ligumi. A dici Paulu Simonpoli chì "Si manghjava ancu per spuntinu, cù oliu, annant'à un pezzu di pane.".[2]
Ci conta Simonpoli chì "U Ghjovi Santu si ne mettia ind'e frittate è e bastelle cù menta è puleghju (Niolu)".[3]
Citazione[mudificà | edità a fonte]
Accade chì a nepita fussi citata in a literatura è a cultura corsa. Per indettu in sti pruverbii corsi:
- Trà nepita è puleghju, unu hè male è l’altru peghju.
- O nepita chì stai cusì imbuffata, hai le sette virtù è ùn sì circata.
è in A Funtana d'Altea di Ghjacumu Thiers:
- È Altea chì aspetta. A machja puzza. Mintrastu è nepita. Eramu trè, eo, ellu è Niculaiu. A pena in capu di a voce chì mughja. L'ombra hè fresca.
Note[mudificà | edità a fonte]
- ↑ 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.
- ↑ Simonpoli (1982, p. 154).
- ↑ Simonpoli (1982, p. 154).
Riferimenti[mudificà | edità a fonte]
- D. Ristorcelli, F. Tomi, J. Casanova, (1996). Olii essenziali di Calamintha nepeta subsp. nepeta è subsp. glandulosa di Corsica - Essential oils of Calamintha nepeta subsp. nepeta and subsp. glandulosa from Corsica (France), Journal of essential oil research: JEOR (USA).
- Paulu Simonpoli, E piante salvatiche - Cunniscenze è usi, 1982, Parcu Naturale di Corsica
Ligami[mudificà | edità a fonte]
- E piante di Balogna
Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]
- u puleghju
- u mintrastu